Asezare

PREZENTAREA ORAȘULUI RECAȘ

Te cunoaşte ori nu, recăşan-ul îţi iese în cale şi îţi dă bineţe din toată inima. Aşa-i obiceiul pământului şi la Recaş. Scriitorul Ioan Slavici preţuia mult povaţa celor şapte ani de acasă : ,,când întâlneşti în cale un român, îmi zicea mama, să-i zici, Bună ziua!” Sfat bun, na-i ce zice, dar nu ştiu cum s-ar fi descurcat Slavici, dacă ar fi nimerit în zilele noastre prin părţile Recaşului. Pentru că aici trebuie să fi cu adevărat poliglot ca să poţi da bineţe, pre limba lui, fiecărui localnic întâlnit în drum. Oricum, trebuie să recunoaștem că „bună ziua!“ nu este de ajuns pentru respectarea politeţii tradiţionale, atunci când într-o comunitate cu aproape 9000 locuitori, vieţuiesc laolaltă cu românii, maghiarii şi germanii, familii întregi de croaţi, sârbi, slovaci, ucrainieni, polonezi, ţigani şi alţii. Cum se descurcă recăşenii? Simplu ca bună ziua: salută fiecare în limba lui. Și se înţeleg de minune. De altfel, fiecare ţăran sau muncitor de prin partea locului este, în felul lui, un mic poliglot.

Traiul liber şi înfrăţit pe pământ românesc a şters orice urmă de neînţelegere şi vrajbă între oameni care vorbesc în limbi diferite, aşa încât, ,,Turnul lui Babel” din Recaş n-are nimic din ceea ce se chema ,,babilonie”. Dimpotrivă, rânduielile noi, statornicite şi aici, au făcut ca oamenii de orice naţionalitate, etnie, sex sau categorie socială să fie uniţi ca fraţii și să se simtă stăpâni în casa lor.

LOCALIZARE ŞI CADRU GEOGRAFIC

Recaşul este unul dintre cele mai tinere oraşe în zona de vest a României, situat la o distanţă de 23 km de Timişoara pe drumul european E70.

Oraşul este accesibil şi pe calea aerului fiind aflat la 20 de km de aeroportul Timişoara ce are curse directe către Roma, Verona, Veneţia, Treviso, Milano, Bologna, Florenţa, Bari şi Ancona. De asemenea se află pe magistrala principală ce leagă Timişoara de Bucureşti.

Oraşul şi satele aparţinătoare au o populaţie totală de 8.560 locuitori. Multiculturalitatea rămâne trăsătura cea mai pregnantă a oraşului, aici locuind români, maghiari, sârbi, germani, croaţi, romi şi alte naţionalităţi. În ultimii ani, Recaşul a fost ales ca a doua reşedinţă şi de un număr crescând de cetăţeni italieni cu afaceri în zonă.

Suprafaţa este de 22,988 de hectare situate într-o zonă de coline însorite, favorabile agriculturii. Teritoriul oraşului este traversat la sud de râul Timiş şi de canalul Bega. Clima este temperat continentală cu o uşoară influenţă mediteraniană, iernile fiind în general blânde, verile călduroase, toamnele lungi iar trecerile de la iarnă la vară destul de bruşte. Caracteristicile climatice şi ale solului fac această zonă deosebit de favorabilă viticulturii.

SCURTĂ CRONICĂ A ORAŞULUI

Izvoare istorice nescrise atestă existenţa unei aşezări pe teritoriul oraşului Recaş încă din timpul romanilor în secolele III-IV e.n. Primele ştiri scrise apar despre Recaş în epoca feudală. De-a lungul timpului Recaşul a fost sub administraţie turcească, austriacă, maghiară şi română și a îmbrăcat mai multe forme: domeniu feudal, cetate și târg de care aparţineau 15 sate.

Din anii 1784-1786 se menţionează venirea populaţiei germane. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, Recaşul cunoaşte o perioadă de dezvoltare fără precedent, polarizând viaţa socială şi economică din zonă (reşedinţă de pretură, judecătorie, birou de carte funciară, percepţie). În 1894 a fost construită fabrica de cărămidă cu 100 de angajaţi, iar în anul 1902 a apărut primul ziar german “Temesrekaser Zeitung” cu ediții săptămânale. În perioada interbelică, Recaşul dispunea de şcoală primară, şcoală confesională catolică, cazinou, asociaţia pompierilor, cerc agricol german și club sportiv.

În perioada socialistă, Recaşul a avut statutul de comună cu 6 sate aparţinătoare (Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Herneacova, Stanciova şi Nadăş). În urma unui referendum local şi a îndeplinirii condiţiilor administrative necesare, localitatea Recaş a dobândit în anul 2004 statutul de oraş.

Acest site web utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți ușurința în utilizare. Sunteți de acord folosind site-ul în continuare.

Politica de Confidențialitate
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support